Cu buldozeru-n identitatea proprie

Va amintiti probabil din scoala (daca e cazul, sper ca da) sau macar de la documentarele de la TV (iarasi, daca e cazul, sper ca da), va amintiti asadar de celebrele picturi/desene/scrijelituri rupestre gasite pe ici pe colo prin diverse grote. Care picturi rupestre infatisau diverse scene, de regula niste bete ce se voiau a fi siluete/figuri de oameni, animale, chestii de-astea. Bun, carevasazica…

Dar ce cautau ele pe peretii de stanca ale sus numitelor grote? De ce s-au caznit oamenii/semi-maimutele-din-stramos-comun sa scrijeleasca cu orele in piatra/material dur pentru a le iesi un asa desen? Mai ales ca unele erau si colorate, daca imi aduc eu bune aminte. Eh, unii cica se apucau sa puna alea pe pereti ca fiind asa niste planuri strategice de vanatoare… Eu unu’ zic ca tarana/pamantul (ce-o fi fost pe jos prin pestera aia) era mai moale si mai la indemana pentru ilustrat neste chestii, ca doar nu stateai juma’ de zi sa faci un animal din planu’ de vanatoare… Plus ca dupa 3 zile de daltuit (va amintiti poate ca nu detineau dalte motorizate de otel cu varf de diamant) isi puteau da seama ca au gresit pozitionarea unuia… ce faceau, se apucau sa stearga? Deci nu. In mod clar nu erau simple planuri de vanatoare. Nici macar complexe planuri de aceeasi treaba.

Atunci de ce dracu’ se apuca omu’ pesterii sa sape in piatra cu uneltele lui primitive? Asa ca n-avea ce face, ca mamutu’ venea la gura pesterii si isi oferea jumate de pulpa drept jertfa sa aiba si gura la saracu’ om ce manca? Poate ca da, nu-i asa? NU, evident!

Omul acela din timpuri stravechi pierdea o groaza de timp sa-si daltuiasca o pestera pur si simplu pentru a-i conferi o identitate, pentru a o personaliza, pentru a se simti acasa, pentru a o face acasa. Sau pur si simplu pentru a-si marca teritoriul, desi presupun ca nu avea nevoie de desene intregi pentru a face asta, nu cred ca isi lasa dusmanii sa intre in pestera intr-atat de mult incat aia sa vada desenele si asa sa se prinda si ei: “vai, e casa ta, ups, scuze tu, nu stiam”. Desigur teritoriul ar fi fost marcat in moduri mai eficiente si desigur mai simple. Animalele infraumane isi marcheaza teritoriul si ele, unele mai inteligente care caznesc la cuiburi, tind sa le protejeze cu fermitate. Ca nu-i tocma’ floare la ureche sa faca altul.

De ce de-a lungul timpului s-au dezvoltat artele, de ce locuintele umane au fost inca din timpuri stravechi bogat decorate cu elemente care mai de care – sculpturi (busturi, statui) basoreliefuri, mozaicuri, tablouri, vaze, candelabre etc.? Oare de ce? Ca n-avea omu’ ce face? Sau poate fiindca asta schimba cei patru pereti si acoperis in care locuia in ceva ce se putea numi un spatiu cu adevarat locuibil? In primul rand este o marcare a unei identitati personale, a unui stil aparte. Apoi este o transformare esentiala: asa cum un camp arid poate deveni o gradina bogata, la fel o simpla casa poate deveni un camin, un spatiu personal in care poti trai trecand dincolo de minimul necesar oferit (un acoperis de-asupra capului). Si oamenii pesterilor aveau unde sta, erau relativ feriti de asprimea fenomenelor meteo – cu toate astea s-au apucat sa aduca totusi ceva in plus spatiului lor. Si asta se tot intampla de mii de ani incoace.

Casa nu este un simplu ansamblu de pereti, este cu mult mai mult decat atat. Se pare insa ca, in timp ce majoritatea oamenilor din state mai civilizate au inteles si inteleg un astfel de lucru elementar, se pare ca la noi in draga noastra capitala a dragii noastre tarisoare, sunt destui care au ramas chiar in urma oamenilor din epoca de piatra. Au cam pierdut destul din evolutia in acest domeniu. Peste tot in statele civilizate cu ceva istorie in spate se incearca din rasputeri prezervarea identitatii culturale a vremurilor trecute. La noi insa, nu.
La noi e simplu, maimutele-din-stramosul-comun inca sunt probabil de parere ca un copac e suficient pentru a oferi adapostul potrivit si mai mult decat necesar. La noi nu conteaza ca se distruge premeditat identitatea catorva sute de ani. E pur si simplu o chestie neinteresanta. Atat timp cat exista copaci moderni, nu conteaza.

La noi exista oameni care considera faptul ca vechile cladiri sunt doar o adunatura de pietre absolut inutile, ce poti fi distruse oricand, fara niciun fel de regret – se ridica altele moderne in loc. Poate ca astfel de oameni ar trebui trimisi si pe la Roma sau Atena, sa-i invete p-aia de acolo meserie, ce naiba stau cu gramezile alea de pietre aruncate alandala p-acolo, sa le dea dracu’ afara sa toarne niste zgaraie nori de gips-carton imbracati in sticla si otel (sa ia ochii, ca la cotofene) si gata, aia e dezvoltare, aia e afacere. Pai nu? Ce sa stai cu teancu’ de pietre roase in mijlocul orasului, cand poti ridica o minunatie de chestie de sticla, care probabil pica la primul cutremur? Dar ce stim noi p*limea aparatoare de vestigii, nu-i asa?

Pai daca tot sunt unii pusi pe distrugere… Ia sa vin eu in casa la el sa-i iau absolut tot de pe pereti, sa-l oblig sa-si schimbe culoarea la var, sa-l oblig sa puna alt model de faianta si gresie, sa-i schimb gama de mobila? Cum ar fi? Ar fi ok? Sa distrug orice inseamna identitatea proprie in locuinta aia, ca doar ce conteaza, nu? El vrea sa distruga istoria de secole a unui oras intreg – eu sa n-am dreptul sa distrug istoria de 2-3 ani a mizerei lui locuinte? Pai daca te intereseaza ca un spatiu sa fie bun doar pentru a trai in el si atat, atat iti dau si eu, iti dau 2 camere a cate 4 pereti si gata. Vrei plasma? Du-te frate de te-mpusca, la ce-ti trebe plasma? Plasma face parte din minimul necesar vietii? Si-asa stai mai mult plecat, n-ai nevoie de plasma. Vrei microunde? Vrei wireless? Dar la ce-ti folosesc astea dom’le, parca ziceai ca un acoperis deasupra capului e de ajuns, si nimic mai mult. O sa zici probabil ca astea sunt nevoile/cerintele societatii moderne. Putin imi pasa care sunt cerintele societatii moderne. Societatea moderna nu tin minte sa aprobe distrugerea patrimoniului, istoriei nimanui. Plus ca, desigur, societatea moderna nu inseamna ce crede orice marlan ca inseamna, de pilda sa poti face mici pe balcon la hotel de 5 stele. Societatea moderna e mai degraba in Anglia, Belgia, Franta, Austria decat in Romania.

Multi sunt de parere ca vechiturile imputite de case trebuie demolate, fiindca sunt vechi si imputite. In primul rand, sunt imputite fiindca s-a permis degradarea lor in mod constant – de ce? Fiindca mai usor se scot bani din demolare si constructia a ceva peste locul ala, decat din consolidare/renovare sau macar igienizare. Asa ca se lasa in voia domnului, se mai ajuta cu ceva familii de tigani carora li se permite mai orice, se mai pune un foc, doua, din greseala, pana ajunge de cade o piatra din ea si apoi e declarata risc seismic si rasa. Deisgur ca sunt blocuri comuniste intregi cu risc seismic major, pentru care nu se face mai nimic. Dar asta e ceva insignifiant. Statul comunist si-a facut treaba cand cu nationalizarea, statul neocomunist o cotinua, facand ce vrea el cu casele in cauza.

De ce s-ar baga bani in case vechi, ar tipa in gura de sarpe unii? De ce s-ar baga bani in blocuri noi cu materiale de kkt, ce cad la primul cutremur de mai mult de 6 grade, intreb eu? Multe dintre casele vechi au trecut prin cel putin 3 cutremure, printre care si cel din 77. Blocurile ceausiste s-a vazut cat rezista in 86 si 91. Pe astea de sticla inca nu le-a prins nimic, dar sigur cand le va prinde, va fi jale. De ce? Fiindca banii nu se duc pe materiale de calitate, se cumpara cel mai ieftin produs si restul se duc in buzunarele altora. Ca veni vorba de bani aruncati in vant chiar: anul trecut (2010) in vara, s-au schimbat bordurile si s-a asfaltat (cu strat extrem de gros, nu am mai vazut 3 straturi de asfalt succesive) Soseaua Pipera intre Nicolae Caranfil si Barbu Vacarescu. Ba au mai lucrat si la amenajarea spatiului in panta de la blocurile dinspre N. Tot anul trecut, prin octombrie cred, au inceput constructia pasajului peste Barbu Vacarescu. Incepand de la Cimitirul Sovietic au fost scoase toate bordurile, s-a dus tot asfaltul pus, toate amenajarile au fost distruse. Oare chiar asa apare un plan de pasaj peste noapte? Care om intreg la cap si-ar pune faianta pe un perete ce stie ca ulterior il distruge? Cine raspunde pentru miile de euro pierdute aiurea-n tramvai? Dar vai, primaria este constiincioasa si se cazneste sa infrumuseteze orasul si sa fie eficienta si moderna. Asa cum breteaua de langa Herastrau pe Aviatorilor (intre Ambasada Chinei si Piata Charles de Gaulle) sta de luni intregi in constructie, desi bulevardul principal a fost tras foarte rapid. Primaria, draga de ea…

Sunt destui care apara modernismul si ar face orice pentru el. Inclusiv ar mutila un oras.
Cum le-ar place astora sa vina primaria sa le dea parintii afara din case, pe motiv de dezvoltare? Cum le-ar place ca locurile in care au crescut sa fie sterse de pe fata pamantului? Nu-i chiar asa de nostim cand e vorba de propria persoana, nu-i asa? Dar cand e vorba de altu’, da-l dracu’, ce * mea. Sa faca, sa dreaga, sa distruga, sa rada tot. Pe acelasi principiu pot veni si eu maine cu mandat de la primarie (poti lua orice pe spaga, se stie) – stii ce fratice, mars de-acilea, ca imi trebe terenul asta sa fac eu un muzeu al WC-urilor. Ia mars tu la mama naibii la periferie prin tiganie, ca doar acolo pot sa-ti dau casa la schimb. Nu-i asa ca suna frumos? Nu-i asa ca-i al naibii de nostim sa distrugi identitatea altora, atat timp cat pe tine te doare-n cot?

Ia sa fi trait astia modernisti in Bucuresti. Ia sa fi vazut cum orice cladire cunoscuta ca si copii in anumite zone e rasa de pe fata pamantului. Ia sa vada ei cum aproape orice reper care insemna ceva pentru ei e spulberat in neant. Sa vezi ca 70% din locurile unde te-ai jucat, unde obisnuiai sa mergi la cumparaturi sau distractie mai tarziu, unde te plimbai… 70% din toate astea sunt acum inlocuite de parcari, de malluri de fitze cu cocalari si pitzipoance de scuipa seminte din masina, de caldiri de birouri de 7-8 etaje dar fara parcari, ca iesea mai ieftin… cum ar fi? Ce te mai leaga de orasul asta? Nu ar mai exista obiecte de atasament, orasul ar deveni un alt oras, un oras cu care nu mai ai aproape nimic in comun… si de care te doare in cot. E ca si cum ai afla de la stiri ca un copil a murit nu stiu pe unde in lume – si ce daca? Dar daca ar muri la tine in oras, parca e altceva. Iar daca asta ar fi in cartier, ar fi mai nasol, iar daca acel copil ar muri pe strada ta, parca ar fi cumva… iar daca l-ai fi cunoscut, poate ca ar fi fost cu totul altfel. In conditiile in care devii alienat de propriul oras, nu-ti mai pasa de el. Si de aici nu-ti pasa decat de tine. Si cand fiecaruia nu-i pasa decat de el, e nasol. Si e absolut tragic mai ales cand fiecare se crede un Dumnezeu si buric de Pamant, iar toti ceilalti sclavii lui, ce ar trebui sa-l venereze, sa-i dea prioritate cand trece pe rosu la semafor, sa-l lase in fata la coada de la hypermarket, sa vina cu colindu’ si la final ei sa-i lase bani, sa-si ceara scuze ca n-au boxe mai puternice sa-i imprumute sa se auda maneua si la blocul vecin, nu numai la al lor…

Ce multi nu realizeaza poate este faptul ca identitatea unui oras se realizeaza in timp. Iar identitatea inseamna in mare parte istorie, memorie. In conditiile in care distrugi istoria unui oras, distrugi identitatea acelui oras, distrugi punctele comune ce reprezentau lianturi atat intre om si oras cat si intre oameni, avand ca subiect comun orasul in sine. Daca nu mai exista identitate, nu mai exista sens, nu mai exista rost. In lipsa identitatii devenim niste papusi ce se perinda automat pe strazi, ca niste straini absoluti. Absenta identitatii presupune absenta comunitatii. Nu poti fi o comunitate cand nu ai nimic in comun cu cei din jurul tau. Nu te prea poti considera parte comuna din comunitatea unui bloc din care o treime e reprezentata de pensionari, o treime din adulti pe la 35 ani cu copii, iar restul sunt fie chiriasi, fie studenti, fie persoane singure sau tineri ce traiesc impreuna. E destul de greu sa simti ca faci parte din comunitatea de locatari ai acelui bloc. Iar daca nu exista simtul de comunitate, nu exista nici interes, se instaleaza indiferenta si nepasarea, desi tu individual esti un individ responsabil si inimos. Si mai e si vorba aia, divide et impera…